Mă-nvelesc în rânduri,
Îmi așez ofurile pe spatele literelor
Și-mi răsfrâng noaptea într-o pagină.
Ascund timpul printre sensuri și atunci, greoaie, secundele se desprind și cad.
Dincolo de timp, nesfârșit, necuprins în cuvinte, un înțeles…
Îl scriu, îl rescriu, îl șterg din mine
Obsesiv ca apa pe-un țărm, zilele îl alungă și-apoi mi-l aruncă-napoi.
