Arhive pe etichete: colt

răsărit

Standard

d826107831496dbb944db8a8c9b37a1c

 

 

Stau căzut pe asfalt ca un sâmbure pierdut de fructul său, las soarele să-mi intre într-un colț unde umbra pictase cu negru, las vântul s-aducă mirosul de vară, de iarbă abia tăiată și să-l pună în vise, las ziua să-și plimbe clipele peste mine, să mă poarte în lumi pe care le-am pus cândva pe-o hârtie, las norii să-mi ia ploaia și s-o arunce prin alte zări, las stelele să-mi cadă în dorințe, să mi le ia din palmele strânse și să le dea timp, las noaptea să-mi scuture prezentul și-apoi să-i pună un alt răsărit.

colț…

Standard

Unde într-un colț de suflet te așezi și te ascunzi, osândit să zaci acolo să suporți un ideal care vrea să nu-ți mai lase nici fărâmă din ceea ce erai. Altfel trebuie să fii acum ca să pot să-ți dau ceea ce de fapt ai venit să oferi. Un ciorchine doldora de tine, de imagini să le schimbi după cum îmi vine… și în toamnă roade dulci să culeg și să-ți spun că nu-i de-ajuns. Cum, ai îndrăzni să ceri și tu ceva până ce eu totul nu ți l-am luat? Azur lin de pași ce odată îi săltai surâzând în vis, în iluzii… apasă acum zăpada și-o transformă-n ploaie. Picuri, picuri ce se sparg și în căderea lor încă mai visează la flori nemuritoare.