azi, eu

Standard

Cât soare e azi. Nu știu cum să alerg mai repede să sar peste acest drum care îmi răpește din timp. Părul meu e și mai roșu cu soarele ăsta care parcă dă afară din cer și ne face să fierbem în noi. Pesemne că toți pistruii huzuresc pe fața mea acum. Oare unde a zis că ne întâlnim… Nu e ca și cum trebuie să fiu perfectă. În fond, mie mi se cere mereu câte ceva. Să fiu așa, să nu mai fiu în nu știu ce fel, să nu mai tac, să nu mai vorbesc așa, să fiu altfel, niciodată așa cum sunt. Mă întreb de ce numai eu trebuie să fiu într-o continuă transformare și într-un permanent chin cu mine de-a mă mula pe imaginea din capul lui. Eu nu i-am cerut niciodată nimic. Cred că de fapt nici nu știe cum sunt. Nu l-a interesat să afle, mi-a impus deja o imagine pe care o dorea. Și atunci… mai e ceva real sau doar o disimulare perfectă din partea mea. Nici măcar perfectă, altfel n-aș primi critici tot timpul. Aș putea umple un caiet întreg cu cerințe și lucruri de făcut altfel. Sincer, și dacă le-aș bifa pe toate, tot n-ar fi mulțumit. Mereu ar mai apărea ceva în plus. E o luptă fără sens în care eu doar mă automutilez pentru o acceptare ce ar fi obținută pentru ceva ce oricum nu sunt eu. Nici eu nu mă mai înțeleg. Am și uitat de fapt cum e să fiu eu. Evident, iar nu e nimeni aici… Mereu trebuie să aștept. Aș putea să cer și eu ceva… să ajungă la timp.

O mașină trecu în viteză și se izbi chiar de banca pe care se așezase ea.

Doamne, ce nebun! Se pare că n-am pățit nimic și totuși am căzut așa brusc. Cred că mai tare m-am speriat. Nici șoferul n-a pățit nimic. Dar el tot nu e aici. Puteam să și mor între timp. Oare atunci i-ar fi părut rău că n-a ajuns la timp… Ce prostie. Nici nu-mi pasă de fapt, bine că sunt ok. Un șofer idiot și nu știu ce tot bolborosește acolo în fundal. Totuși de la sperietura asta realizez că sunt mai importantă decât aleg eu să mă tratez.

Ce vară frumoasă e afară și eu puteam să nu-i mai prind continuarea. Aud un ritm de dubstep de dimineață jucându-se prin mintea mea. Eu plec. Nu-mi mai pierd timpul să aștept pe cineva care nici măcar nu știe de cine vrea să fie așteptat. M-am săturat de ifose și pretenții. Se pare că timpul nu e infinit ca să-l risipesc pe cei care nu vor să mă vadă așa cum sunt eu. Cât soare și parcul e plin de copii care se joacă neobosit cu atâta suflet vesel în ei. Nici nu i-am văzut până acum. Ei se distrează pentru că nu se gândesc la viitor. Pentru ei, ziua de mâine e un total mister. Pentru mine de ce n-ar fi la fel? Mai ales acum când pot fi chiar cine vreau eu. Și părul ăsta roșu pot să-l schimb oricând, dar totuși pe el îl las. E al meu. Ce ar mai fi soarele dacă nu s-ar reflecta în roșul meu în fiecare dimineață. Mai ales că de azi nu o să mai fiu închipuirea plămădită atent în mințile altora pentru promisiuni de bine la care nu mai ajung. Eu vreau lucrurile să se întâmple aici și acum, nu să mă hârâi de pe o zi pe alta pentru un fel de rezultat escatologic care prin natura sa nu se va împlini. De azi nu-mi mai setez așteptări. Doar o așteptare. Să găsesc un om fără așteptări. Când nimeni nu așteaptă și nu cere, totul e posibil. Acest tot pare a fi la fel de frumos ca soarele ăsta în care parcă s-a pompat lumină ani în șir. Dacă așteptările duc la nimic, să alegem totul în schimb. E plin de infinite posibilități și printre ele poate găsim și ceva care să ne fie drag, care să ne facă să ne auzim râzând din nou. Până și căldura s-a încins de când totul și-a recăpătat posibilitățile. Lângă mine, doi copii umpluți de nisip, râzând:

– Ești un maimuțoi!

-Ba sunt urs brun, iar tu ești un cal!

– Nu, eu sunt leopard!

A început bătaia cu nisip, dar s-a adjudecat. Unul e urs brun, celălalt leopard. Ei știu că suntem cine vrem noi să fim și ceilalți nu ne pot dicta altceva. Ne pot spune, dar de ce să-i ascultăm… În fond, e mai incitant să fii urs decât maimuțoi. Eu vreau să fiu un elefant și să pictez lumea cu turcoaz și verde smarald.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s