plouă

Standard

Plouă de o zi jumate. N-am mai ieșit din casă, dar nu din cauza ploii. Deja îi simt mirosul prăfuit și umed prin toți porii. Pe jos poartă petale ca într-un convoi solemn și stropii declanșează artificii la fiecare cădere. Sunetul ploii mi-a inundat toată casa, ce sens să mai ies afară. E mai multă ploaie înăuntru oricum… Primăvara, plouată și ea, parcă s-a furișat pe-o bancă stingheră ca doi copii timizi ce s-au gândit să fie într-o lume numai a lor. Acum plouă cu flori de salcâm prin toate ungherele casei oricât aș închide geamul și ochii de-i închid, răsună peste tot, într-un cântec monoton răpăitul apei vesele de-atâta joacă de parcă pentru ea vacanța nu s-ar încheia niciodată. Nu știu de ce poartă oamenii umbrele pe stradă, de ce se ascund de ploaie când prin ea și-ar putea recâștiga libertatea măcar pentru o clipă. La mine-n casă plouă de încă și mai mult timp, chiar torențial…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s