de-ar fi

Standard

De-ar fi să mai zac asupra unui gând, aș prefera să văd doar frunze ce-i acoperă formarea și-un vâjâit ce-i astupă glasul. Liniștea de-ar cuprinde căile minții, m-ar bucura în goliciunea unui puls firav, amețitor în toată încrâncenarea unei istorii. De-ar fi să mai fac un pas, aș prefera petuniile să-mi răsară înainte, croitorii să-și alungească antenele pe miresme de crini și calea toată s-o transforme într-un praf stelar. De-ar fi să mai spun vreun cuvânt, aș vrea ca toate păsările să-și pună inima într-un fir de vânt care să le poarte dorul și să-l trădeze fiecărei urechi și nimic altceva să nu mai fie auzit. Încremenirea ar putea fi mai caldă decât sloiul de gheață al vorbelor cu miros de talaz crud risipit în colțurile mării și tăinuind imagini ale unui timp trecut. Răcoarea prinde încet de mână și ungherele viselor, iar ziua ce vine își țese  planul înnorat. A veghea nu mai este o opțiune.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s