torc

Standard

Mă gudur și blana moale se risipește în aer, pe pătura moale, pe sufletele oamenilor. Fiecare alintare e în fond o alinare a unor gânduri care acaparează totul în interior, gânduri care uită de lumină. Torc și fiecare fir de sunet străpunge liniștea din cameră concurând cu stropii de ploaie ce au uscat norii în seara asta și-al căror sacadat  răpăit se mai aude încă  în geam. Mi-am găsit un loc bun, ferit de agitația bezmetică a ființelor lungi și fără ideal, a corpurilor care doar iau aerul în piept și vor să dea afară simțămintele. Pe sub perdea mai răzbat să văd un colț de cer întunecat, nori aprigi și lumini furioase. În noaptea asta și stelele s-au culcat. Torc. Ce am altceva de făcut fără tine…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s